Clubul Român de Presă şi Patronatul Presei Române dezaprobă taxarea suplimentară a veniturilor jurnaliştilor, prin introducerea CAS-urilor pentru drepturile de autor de la 1 iulie şi consideră că această măsură, care are efecte minime asupra bugetului de stat, este la limita suportabilului pentru industria mass-media. (...)

RECUPERARE MEDICALĂ ŞI BALNEOLOGIE
REUMATOLOGIE
ANESTEZIE ŞI TERAPIE INTENSIVĂ
CHIRURGIE GENERALĂ
CHIRURGIE CARDIACĂ ŞI A VASELOR MARI ŞI CHIRURGIE VASCULARĂ
CHIRURGIE PLASTICĂ, MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ
CHIRURGIE ŞI ORTOPEDIE PEDIATRICĂ
CHIRURGIE TORACICĂ
Informaţii referitoare la posibile modificări privind tematica sau datele de desfăşurare a cursurilor de perfecţionare, precum şi înscrierile se fac la Rectoratul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ Bucureşti, Departamentul Postuniversitar, str. Dionisie Lupu nr. 37, sector 2, Bucureşti.

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

  

   DIABETES CARE, vol. 3, nr. 2, ediţia în limba română, apărut în luna mai 2010, aduce în prim-plan o serie de articole foarte interesante şi în acelaşi timp utile.

   În articolul Siguranţa insulinei glargin în sarcină, un grup de cercetători canadieni din Toronto (Erika K. Pollex, Denice S. Feig, Angelika Lubetsky, Paul M. Yip, Gideon Koren) prezintă rezultatele cercetării lor privind traversarea placentei de către acest tip de insulină, folosind tehnica ex vivo a perfuzării lobulului placentar uman. În sarcină se recomandă atingerea unui bun echilibru metabolic, cu evitarea hipoglicemiei. Insulina glargin, folosită ca insulină bazală, asigură un bun echilibru metabolic, cu scăderea riscului de hipoglicemie. (...)

   Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş, în colaborare cu Societatea Română de Cardiologie şi Societatea Maghiară de Cardiologie, a organizat o reuniune ştiinţifică în perioada 23–25 iunie 2010. Principala temă a acesteia a fost tratamentul modern – repermeabilizarea prin angioplastie – a infarctului miocardic acut. Totodată, a fost dezbătută şi problematica tratamentului modern al insuficienţei cardiace. La această manifestare internaţională au participat specialişti din diferite ţări, care au susţinut conferinţe în limbile română, maghiară şi engleză, cu caracter educaţional, urmate de dezbateri pe teme actuale legate de tratamentul modern al bolilor cardiovasculare. (...)

CARDIOLOGIE
DERMATOVENEROLOGIE
DIABET ZAHARAT, NUTRIŢIE ŞI BOLI METABOLICE
ENDOCRINOLOGIE
EPIDEMIOLOGIE
EXPERTIZA MEDICALĂ A CAPACITĂŢII DE MUNCĂ
GASTROENTEROLOGIE
GERIATRIE ŞI GERONTOLOGIE
HEMATOLOGIE
IGIENĂ
MEDICINA INTERNĂ
MEDICINA MUNCII
MEDICINĂ SPORTIVĂ
NEFROLOGIE
NEUROLOGIE
NEUROLOGIE PEDIATRICĂ
ONCOLOGIE
PNEUMOLOGIE
PSIHIATRIE
PSIHIATRIE PEDIATRICĂ
RECUPERARE MEDICALĂ ŞI BALNEOLOGIE

 

   Odată cu acceptarea de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii a includerii acestei maladii în rândul bolilor cronice, au fost iniţiate tot mai multe programe în domeniu. Unul dintre ele a fost lansat la 9 iunie a.c. de către Fundaţia „Romanian Children’s Appeal“ prin proiectul: „Calitate în serviciile medicale“, implementat în parteneriat cu Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale „Dr. V. Babeş“ Bucureşti (care a şi găzduit evenimentul), direcţiile de sănătate publică ale judeţelor Brăila, Călăraşi, Giurgiu şi Galaţi. (...)

   În „pachetul de întrebări“ pe care-l folosesc ori de câte ori derularea unui interviu ajunge în impas, se află şi una care, surprinzător, a pus în dificultate mulţi interlocutori: Ce rol credeţi dv. că are „Viaţa medicală“ în publicistica românească? Am repetat întrebarea şi unor participanţi la Gala Viaţa medicală 2010.

   Unul dintre răspunsuri, oferit de dl prof. dr. Gheorghe Burnei, care se numărase printre laureaţii Galei 2009, acum a fost între invitaţii la eveniment, m-a lăsat realmente „mut ca o lebădă”: „Viaţa medicală este singura publicaţie din spaţiul publicistic românesc care a impus şi colaboratorilor (şi cititorilor) şi a păstrat un echilibru între partea ştiinţifică, strict medicală, şi partea dedicată literaturii şi artelor frumoase. Şi îşi găseşte, cred, corespondent în raportul dintre latura raţională şi cea emoţională a omului. Spuneţi-mi, cine a mai reuşit aşa ceva?!…“ Poate nu suntem departe de „secţiunea de aur“ din matematică – sau de acea „proporţie divină“ – cum o numea, la 1854, estetul german A. Zeising – aplicabilă deopotrivă şi corpului omenesc şi naturii. Şi nu mă surprinde că ediţia din acest an a Galei a adus la vedere aceeaşi armonie, aceeaşi „secţiune de aur“. (...)

   La sediul Ambasadei Belgiei din Bucureşti, la amabila invitaţie a E. S. dl Ambasador Leo D’Aes şi a soţiei sale, la 31 mai a.c., s-au aniversat 15 ani de la înfiinţarea Fundaţiei Crucea Alb-Galbenă din România, cea care a dezvoltat în ţara noastră, cu sprijin iniţial belgian, un cunoscut program de nursing la domiciliu. În prezent, se acordă îngrijiri la domiciliu de către echipe complexe formate din medici şi asistenţi medicali în Bucureşti şi în alte şapte oraşe: Baia Mare, Focşani, Buzău, Târgovişte, Sibiu, Constanţa şi – de curând – Slatina. Punerea în operă a acestei noi şi foarte utile activităţi se datorează, în primul rând, dnei as. princ. Măriuca Ivan, directorul general al Fundaţiei, apoi sprijinului prietenilor săi belgieni, colectivului pe care l-a format şi educat de-a lungul timpului, colaboratorilor filialelor din ţară. (...)

   Divorţul nu-i plăcut. E ca o boală, se spune, sau ca o moarte. Când nimic nu se mai poate face pentru a menţine relaţia, e de preferat însă un divorţ civilizat sau, cum îl numesc Craig Everett şi Sandra Volgy Everett, în cartea lor apărută la Editura 3 (Trei) în traducerea Ligiei Keşişian, „DIVORŢUL SĂNĂTOS“. Problema este numai într-o oarecare măsură a partenerilor; cercetătorii caută soluţii cu gândul la copii. Ca în primul rând ei să resimtă mai puţin şocul. Un divorţ sănătos are în vedere trei sarcini principale: 1. Resemnarea 2. Dezvoltarea de noi legături sociale şi 3. Redefinirea rolurilor parentale. (...)

Articolul integral îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.

 

 

   În principala lucrare de Psihanaliză în limba română de dr. Ioan Popescu-Sibiu: Doctrina lui Freud (Psihanaliza) publicată înainte de cel de-Al Doilea Război Mondial, termenul „das Es“, pronume neutru substantivat, prin care Sigmund Freud definea entitatea instinctuală inconştientă, a fost tradus prin cuvântul românesc „sine“, autorul fiind obligat să adopte această variantă lexicală deoarece limba română nu dispune de un pronume personal neutru la persoana a treia. În limba engleză, „das Es“ a fost tradus prin vocabula „ID“ dar la noi traducerea eronată a persistat până în prima jumătate a anilor ’90 (Vocabularul de Psihanaliză de Jean Laplanche şi J. B. Portalis 1994). (...)

   Lucrarea OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE a fost redactată de conf. dr. Marius Alexandru Moga, împreună cu un larg colectiv de colaboratori. De menţionat trei semnături ale unor autori din străinătate, anume: prof. dr. Valentin Friptu (Republica Moldova), prof. dr. h. Boguslaw Buszewski (Polonia), prof. dr. Ali Riza Odobasi (Turcia). (...)

   „I don’t want to feed you my imagination – I want you to use your own“ afirma, într-un interviu din 2003, cel care se făcuse cunoscut, remarcat şi admirat de milioane de fani din întreaga lume nu doar pentru vocea sa, emblematică pentru hard rock şi heavy metal, ci şi pentru universul medieval, apoi mitico-fantastic creat de versurile sale, transpuse în muzică, în rock adevărat. Născut în 1942, în Portsmouth (NH, SUA), Ronald James Padavona avea să se afirme muzical şi să devină cunoscut tuturor ca Ronnie James Dio. Atras de muzică încă din copilărie, avea să abandoneze studiile de Farmacie începute la Universitatea din Buffalo, dedicându-se pasiunii sale pentru rock. Perioada sa de strălucire a început odată cu transformarea trupei pe care o înfiinţase, Elf, în Rainbow, în care locul central era ocupat de chitaristul Ritchie Blackmore, după despărţirea de Deep Purple. (...)

    (...) Literatura de specialitate urmează acelaşi traseu, încât apariţiile editoriale depăşesc anual, arareori, un „infinit mic“. În acest context, cu lucrarea sa IZOLATE GENETICE DIN BIHOR, care a văzut lumina tiparului la editura Universităţii din Oradea, autorul, prof. dr. Marius Bembea, se dovedeşte a fi, împreună cu cei şapte colaboratori ai săi, un temerar care onorează specialitatea şi centrul universitar căruia îi aparţine. (...)